3 pași în proiectarea unei camere de copil – Pe lângă funcția de bază, aceea de odihnă, această încăpere capătă valențe dintre cele mai diverse, în funcție de vârsta și de preocupările copilului. Compozițiile ușor adaptabile sunt cele mai potrivite aici. Iată care sunt cei 3 pași în proiectarea unei camere de copil, pe gustul întregii familii.
Cum stabilești fundalul?
Pentru copii, dormitorul este mai mult decât o cameră de odihnă. Este un spaţiu dedicat studiului, jocurilor, lecturii, un spaţiu în care pot socializa cu prietenii şi în care îşi pot păstra jucăriile sau alte lucruri dragi, creând un univers ce reflectă aspiraţiile şi pasiunile lor. Amenajarea acestei încăperi a fost gândită având ca punct de plecare multifuncţionalitatea spaţiului, ţinând cont de mai multe aspecte: gradul de confort şi siguranţă, aspectul practic, cel estetic şi, nu în ultimul rând, posibilitatea de a transforma şi adapta camera odată cu înaintarea în vârstă a copilului. Având la dispoziţie un spaţiu generos, încăperea a fost organizată în două zone: cea de odihnă şi relaxare şi cea dedicată studiului şi jocului. Ele sunt separate vizual printr-o bibliotecă gândită ca spaţiu de depozitare, dar şi ca paravan în acelaşi timp, creând pentru zona de odihnă senzaţia de intimitate… urmărită. O altă delimitare între cele două zone s-a realizat la nivelul pardoselii, în zona de odihnă aceasta înălţându-se cu două trepte. Astfel, podestul creat a servit ca suport direct pentru salteaua patului, aceasta aşezându-se direct pe pardoseala înălţată.
Ce culori folosești?
Paleta cromatică a fost gândită în tonuri neutre de alb şi gri, având ca accent nuanţe puternice de galben-portocaliu. Albul pereţilor serveşte ca suport pentru un puzzle amplu, ce porneşte din zona patului şi se dezintegrează pe perete până în zona de studiu, unde regăsim câteva piese astfel aşezate, încât echilibrează compoziţia bibliotecii şi a biroului. Realizat din MDF vopsit în nuanţe de gri şi portocaliu, acest puzzle a fost gândit ca o boiserie pe perete, fiind un substitut pentru tăblia patului. Una dintre piese, realizată din plexiglas şi având în partea din spate o bandă de leduri, se detaşează de restul compoziţiei, preluând rolul de veioză. Pardoseala este toată îmbrăcată într-o mochetă moale, tunsă scurt şi vopsită într-o nuanţă discretă de gri. În zona biroului, mocheta fost personalizată prin simularea unei piese din puzzle, într-o nuanţă de portocaliu, care marchează locul scaunului de birou.
Ce mobilier se potrivește?
Mobilierul a fost gândit din MDF vopsit alb, confundân-du-se cu pereţii şi creând cadrul perfect pentru numeroasele cărţi și jucării multicolore ce se regăsesc în tot spaţiul. De sub blatul biroului se desprinde un alt birou, într-o nuanţă veselă de portocaliu, ce poate fi folosit pentru studiu sau jocuri. În situaţia în care acest birou este închis şi încastrat în compoziţia de pe perete, locul pentru joacă este mai mare. Peretele opus biroului, ce cuprinde şi uşa de intrare în încăpere, a fost finisat cu o vopsea decorativă al cărei efect este crearea unei suprafeţe ce imită tabla de scris. S-a optat pentru o uşă specială, ce poate fi finisată cu acelaşi material folosit pentru peretele pe care se montează. Astfel, uşa este „ascunsă“ vederii, făcând parte din imensa suprafaţă ce îmbie la petrecerea timpului într-un mod distractiv.
3 pași în proiectarea unei camere de copil este titlul unui articol publicat în revista Casa Lux/ 2015 și care a avut la bază randările realizate de arhitect Diana Stere.
Foto: Diana Stere
