Grădinile de la Casa Albă: la pas, pe alei istorice

Casa Albă este o locație celebră, în mod clar. Puțini știu că este și un reper arhitectonic, pentru rolul dual de birou și reședință și pentru stilul său, care a influențat construcția clădirilor federale din Statele Unite. Și mai puțin sunt cei care cunosc o altă poveste: grădinile de la Casa Albă sunt dovezi istorice ale implicării președinților SUA și a soțiilor lor în modelarea unui loc emblematic pentru istoria americană.

Grădinile de la Casa Albă au crescut odată cu democrația americană

Casa Albă s-a ridicat pe locul pe care primul președinte american, George Washington, l-a ales pentru ea: un teren de 34 de hectare pe malul nordic al fluviului Potomac, în orașul care avea apoi să poarte numele fondatorului. Ulterior, fiecare președinte și-a pus amprenta asupra acestui loc, dar cea mai mare influență a avut-o președintele Thomas Jefferson – cel care a și modelat grădinile din jurul reședinței prezidențiale.

Prima grădină apărută la Casa Albă a fost una de zarzavat, în 1800, înființată la ordinul lui John Adams, primul președinte american care a ocupat așa numita Reședința Executivă. Potrivit White House Historical Association, dezvoltarea grădinilor a continuat, în anii următori, cu diverse îmbunătățiri și cu plantarea mai multor copaci.

După incendiul din 1814, când Casa Albă a fost reconstruită, în planuri au fost incluse și grădinile, iar copacii plantați au urmat proiectul arhitectului Charles Bulfinch. Câțiva ani mai târziu, aceleași planuri au fost urmate pentru a planta o mică pădurice în zona de nord a parcului din jurul Casei Albe.

Fiecare președinte apoi a adus îmbunătățiri amenajării peisagistice din jurul Casei Albe. De aceea, deși structura se păstrează la nivel macro, peisajul este în schimbare de la un mandat prezidențial la altul, cu ajutorul echipei de întreținere de la Serviciul Național de Parcuri, dar și al grădinarului angajat la Casa Albă.

Grădinile Casei Albe rămân, în momentul de față, cea mai mare zonă verde aflată în întreținere. date fiind cerințele de securitate, publicul are un acces limitat.

De două ori pe ani, în aprilie și în octombrie, grădinile se deschid pentru public timp de un weekend (în primăvara lui 2025, grădinile se deschid în 5 și 6 aprilie). Atunci, vizitatorii pot vedea grădina de trandafiri, grădina Jacqueline Kennedy Garden, grădina de zarzavat amenajată, în 2009, de Michelle Obama, dar și copacii plantați de diferiți președinți americani, de-a lungul timpului.

Și – cine știe? – poate au ocazia de a-l vedea și pe președintele american, câtă vreme grădina de trandafiri străjuiește aripa de vest a clădirii, unde se află Biroul Oval, zona de lucru a acestuia.

Grădina de Trandafiri

Dintre toate grădinile de la Casa Albă, Grădina de Trandafiri este cea mai cunoscută și loc pentru numeroase evenimente oficiale, fiind situată de-a lungul terasei vestice și în imediata vecinătate a Biroului Oval. A fost inițial grădină de zarzavat, în prima parte a secolului al XlX-lea, imediat după ce Casa Albă a fost construită.

A fost transformată într-o grădină în stil colonial, pe zona de vest a clădirii, de către Edith Roosevelt, soția președintelui Theodore Roosevelt, în 1903. Prima doamnă de atunci a pus bazele unei alte amenajări, pe latura estică, unde acum se află grădina Jacqueline Kennedy.

A devenit grădină de trandafiri pe locația actuală în 1913, dar cel care a transformat-o esențial a fost președintele J.F. Kennedy, în 1962. Înaintea lui, președinții Harry S. Truman și Dwight D. Eisenhower au folosit ocazional grădina pentru conferințe de presă ori evenimente, dar Kennedy și-a dorit un spațiu mai mare și mai bine amenajat în aer liber, o zonă verde drept sală de ceremonii în aer liber.

Kennedy a lucrat cu un bună prietenă – horticultoarea Rachel Lambert Mellon – și, în 1962, grădina a fost amenajată după designul pe care îl are și astăzi, cu o porțiune centrală cu iarbă, străjuită de șiruri de trandafiri și de buxus. Trei din cele patru magnolii din colțurile grădinii au fost plantate în memoria lui J.F. Kennedy.

În forma pe care o are acum, Grădina de Trandafiri de la Casa Albă a fost amenajată în urma unui proiect inițiat de Melania Trump, în 2020, în timpul primului mandat de președinte al soțului său. Continuă să fie un loc în care se desfășoară ceremonii oficiale și dineuri cu șefi de stat.

În momentul de față, există ideea unei noi reconfigurări a Grădinii de Trandafiri, prin înlocuirea zonei verzi cu piatră ori alt material dur, după un design asemănător celui existent la reședința din Florida a actualului președinte Donald Trump.

Grădina Jacqueline Kennedy

În amenajarea actuală, grădina – denumită și Grădina Primei Doamne ori Grădina de Est – are elemente de design franțuzesc, dar inițial a fost creată în stil colonial, de Edith Roosevelt, în 1903. Ulterior, prima soție președintelui Woodrow Wilson a apelat la un designer pentru a o amenaja în stil toscan, iar a doua soție a aceluiași președinte a pus în aplicare proiectul, în 1916.

Situată în apropierea terasei de pe zona estică a clădirii, grădina Jacqueline Kennedy a fost proiectată în forma pe care o are astăzi tot de Rachel Lambert Mellon, ca si Grădina de Trandafiri. Amenajarea a început în timpul lui J.F. Kennedy și s-a încheiat în timpul următoarei administrații – Lyndon B. Johnson, dată fiind dispariția bruscă a lui Kennedy, asasinat în 1965.

Zona vestică a grădinii și pergola au fost proiectate cu implicarea arhitectului american de origine chineza I. M. Pei, pe care Jacqueline Kennedy l-a ales și pentru amenajarea muzeului care poartă numele președintelui american asasinat. Când amenajarea grădinii a fost încheiată, prima doamnă Claudia “Lady Bird” Johnson i-a dat numele de Grădina Jacqueline Kennedy.

De-a lungul timpului, și aici au avut loc numeroase evenimente, doar în perioada 1994 – 2000 fiind organizate opt expoziții de artă, sub patronajul primei doamne Hillary Clinton.

Grădina de Zarzavaturi

Michele Obama este cea care a dat, în 2009, forma actuală Grădinii de Zarzavaturi, într-un demers care a susținut alimentația sănătoasă și echilibrată, mai ales în rândul copiilor. Este locul din care sunt recoltate legumele, zarzavaturile și ierburile folosite de bucătarii Casei Albe.

Această grădină continuă o lungă tradiție de creștere a legumelor și fructelor la Casa Albă, pornită din momentul mutării aici a primului președinte, în noiembrie 1800.

La mijlocul secolului XIX, Casa Albă producea deja mare parte din necesarul propriu de legume, fructe și ierburi aromatice în grădina sa de aproape jumătate de hectar. În timpul războiului civil, căpșunele recoltate de aici ajungeau la soldații unioniști răniți, adese duse personal de prima doamnă Mary Todd Lincoln.

În cel de-al doilea război mondial, prima doamnă Eleanor Roosevelt a amenajat aici Grădina Victoriei, încurajându-i pe americani să își cultive singuri hrana, ca să facă față crizei alimentare din timpul războiului.

La finalul anilor 70, președintele Jimmy Carter și-a amenajat o mică grădină de ierburi aromatice. În 2021, prima doamnă Jill Biden a adăugat o zonă cu flori la capătul nordic al actualei grădini, ca să-și poată continua tradiția de a duce flori proaspete de la Casa Albă ori de câte ori mergea într-o vizită oficială.

Potrivit Serviciului Național de Parcuri, există chiar și o colonie de albine la Casa Albă, de unde se recoltează mierea pentru familia prezidențială. Apicultor este Susan E. Morrison – cea care se ocupă de pregătirea deserturilor prezidențiale și care folosește constant mierea ca ingredient secret în rețete.

Grădina Copiilor

În ianuarie 1969, președintele Lyndon Johnson și prima doamnă Claudia “Lady Bird” Johnson au pus bazele Grădinii Copiilor, după un proiect al arhitectului Edward Durell Stone scalat la dimensiunea unui copil mai mic. Include un mic iaz și o zonă de relaxare.

În acest loc, se pătrează în amintire nepoții președinților, prin amprente turnate în bronz ale palmelor sau tălpilor sau, uneori, ambele. Ultima renovare a acestei grădini a avut loc în 2019, peste 30 de amprente regăsindu-se în acest loc.

De-a lungul timpului, grădinile din jurul Casei Albe au suferit numeroase modificări. Ziduri au fost construite și apoi înlăturate. Au apărut și au dispărut sere și ronduri de flori, pentru a fi extinsă Casa Albă, iar alți copaci au fost plantați în loc.

Cu fiecare schimbare, ceva din personalitatea fiecărei familii prezidențiale s-a imprimat aici, în grădinile Casei Albe, care au devenit martor al istoriei, ca și clădirea emblematică pe care o înconjoară.